Din când în când tot îmi amintesc de când eram un țânc și mergeam cu tata la aprozar, iar tata zicea:
Un kilogram de țelină vă rog...
Dar să fie frumoasă ca dumneavoastră.
Și eu ce știam la vremea aia? Vedeam dincolo de tarabă o țărăncuță mai în vârstă, departe de a fi atractivă, de credeam că tata o să aducă acasă cea mai găunoasă țelină...
Dar tata mereu punea pe masa produse gustoase și arătoase...
2 comments:
:) dor de casa?
Din când în când... ;o)
Post a Comment