Prima zi de vacanță... ieri!
Pe 19 ianuarie trebuia să încep sesiunea de examene acasă - în România - să închei primul semestru. Apoi să am o vacanță, urmată de al doilea semestru!
Pe 19 ianuarie trebuia să încep al doilea semestru aici - în Franța - luni: prima zi de cursuri!
Cum eu mi-am ales obiecte și din anul 3 de licență, și din anii 1 și 2 de master, am avut surpriza ca pe 19 să fie deja a treia săptamână de activitate didactică pentru obiectele din L3. Nici o problemă, am zis!
Ieri am avut în sfărșit prima zi de vacanță. Mi-am propus să ies cu o prietenă și să vizităm orașul, să facem fotografii, să descoperim Metz-ul!
Datorită lui fostei dominații militare şi de tradiţie germană, Metz nu a fost mereu unul dintre orașele preferate de francezi, dar cea mai mare parte a criticilor despre Metz sunt doar prejudecăți. De fapt, Metz este un oraş unic în Franţa, mulțumită bogat patrimoniu istoric. Frumoasele detalii ale orașului vechi au fost construite folosind "pierre de Jaumont", un calcar local de culoare galbenă.
[©wikitravel]
Într-adevăr, maiestuoasele sculpturi în pierre de Jaumont au reușit să îmi câștige admirația înca de la prima vedere, deseori amprentând importanța militară!
Pentru început am descoperit Statul Major, am aflat că "oficial" este interzisă fotografierea clădirilor militare, dar că francezii, cel putin cei pe care i-am întălnit până acum, sunt oameni mai înainte de a fi funcționari și sunt deschiși dialogului:
Arhitectura, cu o atenție pe alocuri sporită asupra detaliului, clătește ochiul în timpul unei plimbări, hrănind cu succes pofta de descoperire!
Cel puțin partea centrală a orașului, bogată în tradiții, deschide porțile și către noul spirit creator, îmbinând expresiile artistice separate de ani.
Biserica Saint-Pierre-aux-Nonnains este cea mai veche clădire din Metz. A fost construită între 380 şi 395 î.e.n. de Gallo-Romani, ca o sală de sport a unui ansamblu termal, urmănd ca în secolul al VII-lea să devină biserica unei abații. Istoria sa nu a ferit-o de peripeții, fiind un punct de referință în cultul religios. Dacă de-a lungul timpului a fost cuibul cântului gregorian, astăzi este sală de concerte și expozitii:
Spre amuzamentul uneor noi prieteni, cred că aici, în Metz, am văzut pentru prima dată lebede libere:
Un alt exemplu de sculpturi în pierre de Jaumont străjuiește intrarea în Palatul de Justiție, edificiu datând din secolul al XVIII-lea:
Dar poate cea mai atractivă construcție din punct de vedere turistic este Cathédrale Saint-Étienne de Metz
Apoi am vizitat (din exterior) și Templul Nou, fiind martorul unei observații ce mie îmi scăpase: aici surprinzător de multe clădiri au ușile violet...
După 5-6 ore de plimbare am luat autobuzul și m-am întors în cămin; frânt! Începe să îmi placă să descopăr orașul; să mă bucur de vacanță. Dar cred că am să aștept și zile cu lumină mai bună pentru fotografii!
