Numai noi...

La sfârşitul săptămânii trecute, un bun prieten mi-a trimis un link:

o melodie care o să-ţi facă şi mai dor de casă şi de munte şi de prietenă

...asta se întâmpla sâmbătă, cu câteva clipe înainte să plecăm - eu şi colegul meu de echipă şi de apartament - din hotel spre apartamentul ce-l voi numi casă pentru un an de acum înainte. De atunci, 4 zile pline de mutat, de făcut cumpărături de „casă nouă”, de un nou început. Apoi, aseară îl aud spunând că - deşi vorbeşte în fiecare zi cu familia şi cu prietena lui - că îi este dor... Primul gând ce mi-a trecut prin minte, a fost că mie îmi va lua tare mult până să spun aşa ceva... Şi totuşi nu a trecut nici măcar o zi întreagă şi...



Spre aducere aminte, versurile.

Going to FOSDEM 2010

FOSDEM is probably the most developer-oriented European Free and Open Source conference. It is taking place in Brussels, Belgium on Saturday 6 and Sunday 7 February 2010. Apart from having many invited speakers, the conference offers developer rooms, stands and lightning talks to projects from the Free and Open Source community.

FOSDEM, here I come!

The center of the world

Living here day by day, you think it's the center of the world. You believe nothing will ever change. Then you leave: a year, two years. When you come back, everything's changed. The thread's broken. What you came to find isn't there. What was yours is gone. You have to go away for a long time... many years... before you can come back and find your people. The land where you were born. But now, no. It's not possible. Right now you're blinder than I am.

Alfredo, in Nuovo cinema Paradiso

Someone told me that it takes ~4 weeks for the reintegrating back in your hometown, after being away for a longer time. It's a month now, and I still have my moments of doubt...

At Last...FM

In early May I was disappointed when I saw that to use the Last.fm Radio I was required to subscribe. Since I was living in France - outside of UK/US/DE - I kind of got used to this message:

But since on the 11^th I came to Germany for a couple of weeks (yeah, happy and bragging about it :P) tonight I remembered to try it out!

I sure missed you, my last.FM friends and neighbors! ;-)

Maine: I am sterdam

Mâine, la prima oră, plec spre Amsterdam. Ne întoarcem marți...

Un final de poveste? Un început de poveste? Depinde!

este cuento se ha acabao ........ depende

photo ©ro.p.

Vacanta in Metz

Prima zi de vacanță... ieri!

Pe 19 ianuarie trebuia să încep sesiunea de examene acasă - în România - să închei primul semestru. Apoi să am o vacanță, urmată de al doilea semestru!
Pe 19 ianuarie trebuia să încep al doilea semestru aici - în Franța - luni: prima zi de cursuri!

Cum eu mi-am ales obiecte și din anul 3 de licență, și din anii 1 și 2 de master, am avut surpriza ca pe 19 să fie deja a treia săptamână de activitate didactică pentru obiectele din L3. Nici o problemă, am zis!

Ieri am avut în sfărșit prima zi de vacanță. Mi-am propus să ies cu o prietenă și să vizităm orașul, să facem fotografii, să descoperim Metz-ul!

Datorită lui fostei dominații militare şi de tradiţie germană, Metz nu a fost mereu unul dintre orașele preferate de francezi, dar cea mai mare parte a criticilor despre Metz sunt doar prejudecăți. De fapt, Metz este un oraş unic în Franţa, mulțumită bogat patrimoniu istoric. Frumoasele detalii ale orașului vechi au fost construite folosind "pierre de Jaumont", un calcar local de culoare galbenă.

[©wikitravel]

Într-adevăr, maiestuoasele sculpturi în pierre de Jaumont au reușit să îmi câștige admirația înca de la prima vedere, deseori amprentând importanța militară!

Pentru început am descoperit Statul Major, am aflat că "oficial" este interzisă fotografierea clădirilor militare, dar că francezii, cel putin cei pe care i-am întălnit până acum, sunt oameni mai înainte de a fi funcționari și sunt deschiși dialogului:

Arhitectura, cu o atenție pe alocuri sporită asupra detaliului, clătește ochiul în timpul unei plimbări, hrănind cu succes pofta de descoperire!

Cel puțin partea centrală a orașului, bogată în tradiții, deschide porțile și către noul spirit creator, îmbinând expresiile artistice separate de ani.

Biserica Saint-Pierre-aux-Nonnains este cea mai veche clădire din Metz. A fost construită între 380 şi 395 î.e.n. de Gallo-Romani, ca o sală de sport a unui ansamblu termal, urmănd ca în secolul al VII-lea să devină biserica unei abații. Istoria sa nu a ferit-o de peripeții, fiind un punct de referință în cultul religios. Dacă de-a lungul timpului a fost cuibul cântului gregorian, astăzi este sală de concerte și expozitii:

Spre amuzamentul uneor noi prieteni, cred că aici, în Metz, am văzut pentru prima dată lebede libere:

Un alt exemplu de sculpturi în pierre de Jaumont străjuiește intrarea în Palatul de Justiție, edificiu datând din secolul al XVIII-lea:

Dar poate cea mai atractivă construcție din punct de vedere turistic este Cathédrale Saint-Étienne de Metz

Apoi am vizitat (din exterior) și Templul Nou, fiind martorul unei observații ce mie îmi scăpase: aici surprinzător de multe clădiri au ușile violet...

După 5-6 ore de plimbare am luat autobuzul și m-am întors în cămin; frânt! Începe să îmi placă să descopăr orașul; să mă bucur de vacanță. Dar cred că am să aștept și zile cu lumină mai bună pentru fotografii!

Voyage dans les Vosges

Sâmbătă am fost pe Vosgi cu "rachetele" - un fel de ceva ca să putem merge pe zăpadă, apoi ne-am întos... Vosgii nu sunt ca munții noștri, să ai de urcat prea abrupt... sunt lini, plăcuți, frumosi... erau atat de plini de zăpadă de m-au uimit... îmi aminteau de iernile de acasă, de cum vedeam eu iarna cand eram mic, ca în poza în care eram un pui de om, părinții mă scoteau la aer... cu cojocul... era frig...

Apoi, am mers și am mâncat, iar după am mers și am vizitat o fabrica de bomboane, unde am văzut "procesul tehnologic" și am mancat și câteva bombonele...

După asta ne-am îndreptat spre cabană, care era defapt un hotel pt tineret în toată puterea cuvântului... Ne-am cazat, am luat cina și am facut o mica petrecere. Am stat 6 persoane într-o camera de 7: românii (eu împreună cu Anca (TM) și Alexandra (BV)) și nemții: doi băieți și o fată.

Duminică, am luat micul dejun de pe la 8 și am plecat spre pârtia de schi... cum de închiriat schiuri + echipament costa vreo 40 de euro, noi am mers pe pârtia de sănii și ne-am dat cu niște chestii de plastic speciale... Ne-am jucat/bătut și cu zapadă...

După asta ne-am întors la autocar și am mers la un lac, care era înghețat; așa că am mers să mancam la un restaurant.

Apoi, am plecat spre casă și am vazut un film pe autocar, până ce am ajuns înapoi în cămin.

A fost superb! :D

Ajuns pe Aeroportul Baneasa

Am ajuns pe Băneasa; prima dată într-un aeroport. Da, articolul ăsta e din seria First time is always special!... Îmi aștept acum avionul... Primul zbor cu avionul... Prima plecare peste hotare!

La 10:35 ar trebui sa decoleze avionul cu mine cu tot, peste 2 ore, la 11:35 (ora Italiei) mă aștept să aterizez în Bologna. Apoi, am vrut să ma descurc mai "hardcore" și să îmi exersez direct italiana, în incercarea de a găsi gara, de a cumpara un bilet pentru un regionale de la Bologna până în Pisa. Să vedem cum am să mă descurc să mă mai și plimb prin Bologna puțin. :D

Da, avioanele sunt mari, și în dimineața asta mi-a placut răsăritul în mod deosebit! Here's looking at you, Kid!

Atelierul de Fotografie la Vaslui

Iată cum am trecut eu prin al treilea ochi experiența unei zile ploioase în Vaslui:

Hai-hui, prin Vaslui

Da, da; iarăși hai-hui, doar că de data aceasta prin Vaslui! Deplasarea va începe din Gara Iași, mâine, la 7:42... Sper să ne adunăm cât mai mulți și să avem o lumină cât mai bună!

Tare sunt curios să îi cunosc pe colegii de Atelier și poate să fotografiem împreună... să învăț din nou atât de la prieteni cât și din încercări!

Fotografii Ciocanesti

Am ales totuși să pun online toate fotografiile făcute de mine la Ciocănești!

Deși pe drum spre casă râvneam la un Canon EOS 400D, deși când le-am văzut pe laptop mi-am pus mâinile în cap, deși mi se păreau "poze execrabile", am decis să le păstrez și așa ca să pot evalua o eventuală evoluție în timp.

Povestea oului încondeiat

Georgeta Ungureanu din Moldovița (jud. Suceava) a participat și anul acesta la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate de la Ciocănești (7-9 martie). Cele mai "bătrâne" ouă ce puteau fi admirate de vizitatorii festivalului se bucură de o vârstă trecută bine de jumătate de secol! Tradiția nu s-a pierdut totuși în negura timpului, acele modele bucurându-se anul acesta de o proaspătă renaștere pe o nouă coajă.

Povestea prin care un ou este încondeiat în mod tradițional începe simplu: cu o jumatate de oră în care oul este golit iar apoi uscat pentru a-l pregăti să prindă viață! Culorile alb, galben, roșu și negru erau folosite încă din stramoși, fiind obținute din coji de ceapă, mesteacăn, nuc etc. Fiecare culoare dă personalitate oului rând pe rând, fiind ascunsă de următoarea printr-un strat fin de ceară. La final, după ce toate culorile dorite au fost aplicate, ceara se elimină prin topire iar oul este lăcuit pentru ai spori atât valorile estetice cât și rezistența.

Iată cum ni se demonstrează încă o dată că tradiția poate alerga în paralel cu inovația, în acest caz cu tehnicile, culorile și metodele noi folosite în încondeierea ouălor. Tradiția reușește în Moldovița să se păstreaze intactă din generație în generație.

Să sperăm că nu vom pierde acest crâmpei de istorie vie...

Ajuns acasa... din "planeta Radauti"

Trebuie să recunosc, replica aceasta m-a surprins foarte mult... cu atât mai mult cu cât a venit din partea unei prietene cu care nu m-am mai văzut poate de ani de zile:

Monika (11.03.2008 18:52:32): Marius... was that you cel pe care l-am vazut cu echipament de camping in spate azi pe la 2 in Suceava?

Da... Am ajuns acasă, în sfârșit! Obosit, chiar rupt de oboseală, dar cu un zâmbet pe față. A fost frumos... ca o mică expediție în care eram atât turist cât și fotograf.

În Suceava nu mai fusesem de vara trecută, de când împreună cu Irina am fost "ghizi" pentru Simona (LT), Uthe (DE), Peng (CN) și Vlad din Cluj. Oricum, de cele 3-4 dăți cât fusesem prin SV, accentul tot a căzut pe cetate. Acum ne-am reprofilat în mare pe zona centrală, iar la final pe proaspăt renovata gară din Burdujeni.

Despre "planeta Rădăuți", cum îi spune Ionuț, pot afirma doar că mi-a lăsat o impresie plăcută la cât am avut ocazia să vizitez. Un oraș micuț, în care parcă plutește un aer de intimitate ce îmi lasă impresia că lumea de acolo are șanse mari să recunoască rapid un "outsider"...

Mulțumesc Ionuț pentru găzduire, mulțumesc Gina pentru lecțiile de fotografie! ;)

Ziceam ceva de detalii în plus? Vor apărea în curând câteva surprinse în obiectiv... Doar acestea! :P

Acum nu mai scriu! Ne vedem la Big Picture-ul de la Info! E recrutare AIESEC! >:)

Hai-hui, pe drumuri!

Am ajuns aseara de la Ciocanesti! E in Suceava, dar in judetul Suceava, mai degraba pe langa Vatra Dornei. Asa ca ~4 ore de drum in loc de ~2:30 :D Oricum, o experienta frumoasa! Sper sa se repete cat mai curand! Promit cateva fotografii cat mai curand! ;)

Oricum, dupa trainingurile de azi pentru ASII, in cateva minute se da plecarea spre Radauti: cu Gina si Fricks!

Detaliile cu alta ocazie! :P

Cluj for all

Last week-end I was in Cluj and even though I haven't spent much time outdoors, I already miss being there a lot!

I'm not very good with my orientation in space, so I usually try to compensate in every way that I can. I know about the myth that a man has more chances to get lost than to stop and ask for instructions; well, I am one of the exceptions :P

In Cluj I figured out that I really don't know the city that well... Actually, I don't even have to, but still... While browsing a bit here and there, I found a really good portal: Cluj4All.com. It's filled with useful information, but the thing I really enjoyed is their interactive mapping system:

On that map you can see ABI Hotel, the place where I've slept for a night. Really polite people and the place in warm and cosy. It's actually my second time there, but something tells me I'll see that ABI again...

Well, next time you'll be going to Cluj, you will have something to start with! ;o)

Almost a quarter of a century...

Long time since I've practiced my written English on this blog... Long time since I've seen Cluj... Long time since I've seen my girlfriend... Long time since it was my birthday...

Time seems to run pretty fast!

Some time ago I was telling myself that one of the criteria in order to feel "important" is that I always have to be able to choose, to have alternatives, even in the choice seems hard in the first place! Sometimes you have to leave aside something very important to you to be able to reach, to achieve something that's even more important! That is why I chose to celebrate my birthday far away from home...

New priorities, new aspirations...

Yet again, a new beginning!...

Vacation!

Well, I had my time!

From the 9^th until the 18^th of July I had the chance to see (more of) Fagaras, Sibiu, Brasov, Slanic Moldova and a bit more, on the way. To be honest, this was my first time in Brasov, but the city is great!

Some time ago I had a dream: to travel a lot! Even if I didn't get the chance to do it too often, I can still find many places in Romania to amaze me! ...and I bet there are even more!

Among the beautiful souvenirs I brought home, there are also a bit more than 1.000 photos. From them, I've chosen some to share. You can find them in a separate set on flickr.